Plombele vechi de amalgam: când merită înlocuite

Înlocuirea plombelor de amalgam este una dintre cele mai frecvente întrebări ale pacienților care au plombe vechi, gri-argintii. Răspunsul scurt este că nu orice plombă de amalgam trebuie scoasă: unele merită înlocuite, altele pot rămâne liniștite la locul lor. Mai jos vă explicăm diferența și cum se ia decizia împreună cu medicul.

Ce sunt plombele de amalgam

Amalgamul dentar este un aliaj de argint, staniu, cupru și mercur, folosit timp de multe decenii pentru plombarea dinților laterali. Era apreciat pentru rezistență, preț redus și ușurința de aplicare. Mulți adulți au încă astfel de plombe, puse acum 15, 20 sau chiar 30 de ani.

În Uniunea Europeană, folosirea amalgamului dentar a fost restrânsă treptat, iar din 2025 nu mai este, de regulă, folosit pentru plombe noi, cu excepția unor situații medicale speciale. Motivul principal este impactul mercurului asupra mediului. Asta nu înseamnă că plombele existente sunt automat periculoase sau că trebuie scoase toate.

Sunt periculoase plombele de amalgam pe care le am?

Este o îngrijorare de înțeles. Autoritățile sanitare internaționale consideră, în general, că plombele de amalgam intacte nu reprezintă un risc pentru majoritatea oamenilor. Cantitatea de vapori de mercur eliberată de o plombă stabilă este foarte mică.

Excepția o reprezintă persoanele cu alergie confirmată la componentele amalgamului, care este rară. Pentru femeile însărcinate sau care alăptează, recomandarea obișnuită este să nu se înlocuiască plombele intacte doar ca măsură de precauție, deoarece chiar procedura de îndepărtare eliberează temporar mai mult mercur. Pentru tratamentele stomatologice în sarcină, discutați întotdeauna cu medicul.

Pe scurt: frica de mercur, singură, nu este de regulă un motiv suficient pentru a scoate o plombă bună.

Când merită înlocuită o plombă de amalgam

Medicul poate recomanda înlocuirea în următoarele situații:

• carie secundară – sub plombă sau la marginea ei s-a format o carie nouă;
• fisuri ale plombei sau margini desprinse, prin care pătrund bacterii;
• fisuri ale dintelui – plombele mari de amalgam pot acționa ca o „pană” și pot favoriza crăparea pereților dintelui;
• plomba s-a rupt sau a căzut parțial;
• durere sau sensibilitate la mestecat, care pot indica o problemă sub plombă;
• motive estetice, mai ales la dinții care se văd când zâmbiți sau când plomba a colorat dintele în gri;
• alergie confirmată la componentele amalgamului.

Dacă plomba este intactă, fără carie și fără fisuri, iar dintele nu vă deranjează, medicul vă poate recomanda să o păstrați și să o urmăriți la controalele periodice. Decizia se ia de la caz la caz, după examinare.

Cum se verifică starea unei plombe vechi

La consultație, medicul examinează marginile plombei, culoarea dintelui din jur, eventualele fisuri și modul în care mușcați. Cariile ascunse sub plombe vechi nu se văd întotdeauna cu ochiul liber, așa că o radiografie retroalveolară poate fi utilă. Pe baza acestor informații, vă explică ce plombe ar fi bine să fie înlocuite, care pot aștepta și în ce ordine.

Cum decurge înlocuirea

Procedura seamănă, de regulă, cu tratamentul unei carii obișnuite:

• se face anestezia locală, dacă este nevoie;
• medicul îndepărtează plomba veche, cu răcire cu apă și aspirație;
• se curăță cavitatea și se îndepărtează eventuala carie de sub plombă;
• se reface dintele cu un material de obturație de culoarea dintelui.

Există și protocoale suplimentare de protecție la îndepărtarea amalgamului, de exemplu izolarea dintelui cu o folie specială de cauciuc (diga). Medicul vă spune ce măsuri se folosesc în cazul dumneavoastră.

Dacă plombele vechi sunt mai multe, de obicei nu se înlocuiesc toate odată, ci pe rând, în funcție de urgență. Când dintele a rămas cu pereți foarte subțiri după îndepărtarea unei plombe mari, medicul poate discuta și varianta unei coroane, pentru a-l proteja. Mai multe despre materiale și etape găsiți pe pagina tratament carii și obturații.

După înlocuire

Este posibil ca dintele să fie puțin sensibil la rece sau la presiune câteva zile, mai ales dacă plomba veche era mare sau dacă sub ea s-a găsit carie. De regulă, sensibilitatea scade treptat. Dacă durerea persistă sau se agravează, citiți articolul despre durerea după plombă și reveniți la medic.

Cât costă o obturație nouă

Prețul înlocuirii depinde de mărimea cavității și de materialul ales. Câteva repere din lista cabinetului:

Procedură	Preț
Obturație compozit foto sandwich FIX, clasa I	220 lei
Obturație compozit foto sandwich FIX, clasa a II-a	240 lei
Obturație compozit foto sandwich FIX MOD (2 ședințe)	340 lei
Radiografie retroalveolară	35 lei

Prețul final se stabilește la consultație, după evaluarea fiecărui dinte. Lista completă o găsiți pe pagina de prețuri.

Întrebări frecvente

Trebuie să-mi scot toate plombele de amalgam?

Nu neapărat. Plombele intacte, fără carie și fără fisuri, pot fi de regulă păstrate și urmărite la control. Medicul vă recomandă înlocuirea doar acolo unde există un motiv clar.

Cât rezistă o plombă de amalgam?

Multe plombe de amalgam rezistă 10–15 ani sau chiar mai mult, în funcție de mărime, igienă și forțele de mestecat. Vechimea singură nu este un motiv de înlocuire; contează starea plombei și a dintelui.

Pot înlocui plombele de amalgam în timpul sarcinii?

De regulă, înlocuirea plombelor intacte se amână după sarcină și alăptare. Dacă o plombă este spartă sau are carie, medicul stabilește ce tratament este potrivit și sigur în această perioadă.

De ce s-a înnegrit dintele în jurul plombei vechi?

Amalgamul poate colora în timp smalțul și dentina din jur într-o nuanță gri. Uneori însă culoarea închisă indică o carie la marginea plombei. Medicul face diferența la examinare, eventual cu o radiografie.

Dacă aveți plombe vechi și vreți să aflați în ce stare sunt, vă așteptăm la un control la cabinetul nostru din Militari, lângă metroul Gorjului.