Sigilarea dinților la copii: ce este și când se face

Sigilarea dinților la copii este o metodă simplă de prevenție care protejează măselele de carii. Pe suprafața de mestecat a măselelor există șanțuri adânci, în care resturile de mâncare și bacteriile rămân ușor, iar periuța nu ajunge întotdeauna. Prin sigilare, aceste șanțuri se acoperă cu un material protector, fără ca dintele să fie șlefuit.

Ce este sigilarea

Măselele au pe suprafața de mestecat șanțuri și mici gropițe, numite fosete. La mulți copii, acestea sunt adânci și înguste, mai înguste decât firul periuței. Acolo se adună placa bacteriană, iar cariile apar adesea exact în aceste zone, la scurt timp după ce dintele a erupt.

Sigilarea înseamnă umplerea acestor șanțuri cu un material fluid, care se întărește și formează un strat subțire, neted. Suprafața devine mai ușor de curățat, iar bacteriile nu mai au unde să se ascundă. Sigilarea este o măsură de prevenție: se face pe dinți sănătoși sau cu demineralizări foarte superficiale, nu pe dinți cu carii deja formate.

Ce materiale se folosesc

În general, pentru sigilare se folosesc două tipuri de materiale:

• Glassionomerul – un material care eliberează fluor și tolerează mai bine umiditatea. Este util mai ales la dinții abia erupți, care sunt greu de ținut complet uscați.
• Rășinile de sigilare – materiale pe bază de rășină, care se întăresc cu lampa.

La DCC Stomadent, în lista de prețuri apare sigilarea șanțurilor și fosetelor cu glassionomer. Sigilarea face parte din profilaxia pe care cabinetul o oferă copiilor, alături de fluorizare și îndrumări de igienă orală.

La ce vârstă se face sigilarea

Momentul potrivit este, de regulă, la scurt timp după ce măseaua a erupt complet, pentru că primii ani după erupție sunt perioada cu cel mai mare risc de carie. Orientativ:

• primii molari permanenți – apar în jurul vârstei de 6–7 ani, în spatele dinților de lapte, fără să înlocuiască vreun dinte;
• al doilea molar permanent – apare de regulă între 11 și 13 ani;
• premolarii – uneori, dacă au șanțuri adânci;
• măselele de lapte – în anumite cazuri, la copiii cu risc mare de carie.

Mulți părinți nu observă că primul molar permanent a apărut, tocmai pentru că nu ia locul unui dinte căzut. Despre ordinea în care apar dinții permanenți găsiți detalii în articolul când cad dinții de lapte.

Nu toți dinții și nu toți copiii au nevoie de sigilare. Medicul evaluează forma șanțurilor, igiena, alimentația și istoricul de carii și vă spune dacă sigilarea este recomandată.

Cum decurge procedura

Sigilarea este rapidă și, de regulă, bine tolerată de copii. Pașii obișnuiți sunt:

1. Verificarea dintelui – medicul se asigură că nu există o carie care trebuie tratată în loc de sigilare.
2. Curățarea suprafeței – se îndepărtează placa și resturile din șanțuri.
3. Izolarea – dintele se ține cât mai uscat, cu ajutorul unor rulouri de vată și al aspiratorului.
4. Pregătirea suprafeței, în funcție de materialul ales.
5. Aplicarea materialului în șanțuri și întărirea lui.
6. Verificarea mușcăturii – medicul controlează dacă sigilantul nu deranjează la închiderea gurii.

De obicei, sigilarea nu presupune frezarea dintelui și nu necesită anestezie. Copilul poate mânca după procedură, conform indicațiilor primite.

Cât rezistă un sigilant

Durata depinde de material, de forma dintelui, de cât de bine a putut fi izolat și de obiceiurile copilului. Sigilanții se pot uza sau desprinde parțial în timp. De aceea, la fiecare control medicul verifică dacă stratul este intact și, la nevoie, îl completează sau îl reface. O sigilare care s-a desprins nu este periculoasă, dar dintele rămâne din nou neprotejat în zona respectivă.

Ce nu face sigilarea

• Nu înlocuiește periajul. Protejează doar suprafața de mestecat, nu și fețele laterale sau spațiile dintre dinți.
• Nu vindecă o carie existentă. Dacă dintele are deja o cavitate, aceasta se tratează. Despre tratamentul cariilor la copii puteți citi în articolul trebuie tratați dinții de lapte cariați?
• Nu este o garanție absolută împotriva cariilor, ci un ajutor important alături de igienă, alimentație și controale.

Cum completați protecția acasă

• Periaj de două ori pe zi, cu pastă cu fluor potrivită vârstei, ajutat sau supravegheat de părinte.
• Insistați pe măselele din spate, în special pe cele abia apărute, care sunt mai joase și se curăță greu.
• Gustări dulci și sucuri cât mai rar, de preferat la mese.
• Controale regulate, la ritmul recomandat de medic.

Toate măsurile de prevenție pentru cei mici sunt descrise pe pagina stomatologie pentru copii.

Cât costă sigilarea

Procedură	Preț
Sigilare șanțuri și fosete cu glassionomer (un dinte)	120 lei
Consultație + educație pentru sănătatea buco-dentară (control la termen)	100 lei

Prețul se calculează per dinte, iar numărul de dinți care au nevoie de sigilare se stabilește la consultație. Lista completă găsiți pe pagina de prețuri.

Întrebări frecvente

Doare sigilarea dinților?

De regulă, nu. Dintele nu se frezează și nu este nevoie de anestezie. Copilul trebuie doar să stea cu gura deschisă câteva minute, cât timp dintele este curățat, izolat și se aplică materialul.

Se văd sigilanții pe dinți?

Sigilanții se aplică doar în șanțurile de pe suprafața de mestecat a măselelor, așa că nu se văd când copilul zâmbește sau vorbește. Pot avea o culoare puțin diferită de dinte, dar sunt vizibili doar la o privire atentă în gură.

Se pot sigila și dinții adulților?

În anumite cazuri, da – de exemplu, la adolescenți sau adulți tineri cu șanțuri adânci și risc mare de carie. Medicul evaluează fiecare dinte și vă spune dacă sigilarea are sens în cazul dumneavoastră.

Trebuie refăcută sigilarea?

Uneori, da. Sigilanții se pot uza sau desprinde în timp, așa că medicul îi verifică la controalele periodice. Dacă stratul s-a desprins, se completează sau se reface, ca dintele să rămână protejat.

Pentru o evaluare a măselelor copilului și o recomandare de sigilare, ne găsiți la cabinetul din Militari, lângă metroul Gorjului. Toate datele sunt pe pagina de contact.